Inspectoratul General al Poliției Române a emis în data de 16 august 2009 un comunicat de presă intitulat "CRIMINALITATEA FĂRĂ VIOLENȚĂ - FRAUDELE INFORMATICE".
În cadrul acestui comunicat sunt precizate informații cu privire la evoluția criminalității informatice, statistici pentru primele șapte luni ale anului 2009 și acțiuni semnificative întreprinse de către IGPR, precum și recomandările acestora în ceea ce privește protejarea împotriva fraudelor informatice.
Mai jos vă prezentăm câteva extrase din comunicat, menționând că puteți folosi adresele specificate în partea dreaptă a paginii pentru a accesa comunicatul și anexele originale.
Statistica pe primele 7 luni ale anului 2009
În primele șapte luni, au fost
identificate 77 de grupări infracţionale, compuse din 447 membri
care îşi desfăşoară activitatea pe linia criminalităţii informatice
şi au fost destrămate 21 grupări infracţionale, compuse din 248
membri.
De asemenea, au fost finalizate cercetările în 56 de cazuri, fiind
soluţionate 364 de infracţiuni, privitor la 269 de persoane care au
fost trimise în judecată, 167dintre acestea fiind reţinute sau
arestate.
În privinţa bunurilor indisponibilizate, în această perioadă au
fost confiscate 538 de computere, circa 270.000 euro, peste 138.000
USD, aproape 86.000 lei, 1787 cărţi de credit falsificate şi a fost
pus sechestru pe 34 autoturisme şi şase imobile.
Acţiuni
semnificative
1. În urma activităţilor specifice efectuate de specialiştii
Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din
Inspectoratul General al Poliţiei Române, a fost identificat un
grup organizat format din 5 suspecţi implicaţi în cauză. Aceştia,
cu vârste cuprinse între 20 şi 32 de ani, locuiau fără forme legale
în Municipiile Bucureşti, Constanţa şi Timişoara.
2. În perioada decembrie 2008 -
aprilie 2009, au fost derulate mai multe atacuri de tip "phishing"
îndreptate împotriva clienţilor unei bănci româneşti.
Activităţile frauduloase au constat în realizarea unor pagini web
false care imitau secţiuni ale aplicaţiei de plăţi online existente
pe site-ul original al băncii. Aceste pagini false erau trimise
prin "spam" către conturile de e-mail ale mai multor mii de
utilizatori de Internet din România, iar prin conţinutul lor îi
determinau în mod eronat pe clienţii băncii să furnizeze datele de
identificare ale conturilor bancare cu acces on-line (nume
utilizator, parolă, numărul cardului bancar).
Cercetările efectuate au dus la identificarea autorilor atacurilor
de tip "phishing", a persoanelor care au efectuat transferurile
frauduloase de bani, a celor care au participat la ridicarea de
sume de bani şi a racolatorilor acestora.
Din documentele primite de la societatea bancară şi de la victimele
acestor atacuri a rezultat un prejudiciu iniţial de aproximativ
800.000 lei.
În urma activităţilor specifice efectuate de către poliţiştii
Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea
procurorului din cadrul DIICOT - Structura Centrală, au fost
identificate două grupuri organizate formate din 45 de suspecţi.
Aceştia au vârste cuprinse între 18 si 39 de ani şi locuiesc în
judeţele Constanţa şi Bihor.
În urma cazurilor soluţionate a reieşit că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României (Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman) preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa. Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc ca ţări de desfăşurare a activităţilor Marea Britanie şi Germania. Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov. Alte două ţări unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice cetăţenii români sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi Municipiul Bucureşti( a se vedea harta !).
Harta judeţelor cu
criminalitate informatică ridicată şi ţările preferate pentru
desfăşurarea activităţilor infracţionale
*** această hartă conține o greșeala (este posibil ca steagurile
Italiei și Franței să fie folosite greșit sau legenda să fie
incorectă); pentru mai multe detalii contactați IGPR
La adresele specificate în partea dreaptă a paginii puteți accesa informații adiționale precum înregistrări video cu acțiunile celor de la IGPR/DIICOT.